Arhive etichetă: Microtexte (revista online)

Incertitudine

De Vero pe | Lasă un comentariu

– Ţi-a mai spus cineva că eşti cea mai frumoasă fată din lume?
– Nu ştiu; sunt surdă, iar tu eşti singurul telepat care mi-a ieşit în cale…

Postat iniţial în Microtexte.

Publicat în: de-ale mele, microtext | Etichetat: ,

Vorbăreţul

De Vero pe | Lasă un comentariu

În toată viaţa lui, n-a reuşit să înveţe decât o sută zece cuvinte. Dar toată lumea recunoaşte că a fost cel mai vorbăreţ motan din cartier!

Postat iniţial în Microtexte.

Publicat în: de-ale mele, microtext | Etichetat: , ,

Nimic

De Vero pe | Lasă un comentariu

– De ce vor unii să rămână ceva în urma lor? l-a întrebat celălalt.
– Habar n-am, i-a răspuns el, apăsând pe butonul roşu.
Şi n-a rămas nimic.

Postat iniţial în Microtexte

Publicat în: de-ale mele, microtext | Etichetat: ,

Linia vieţii

De Vero pe | 6 comentarii

Ţiganca i-a pipăit palma cu un deget zbârcit, urmărindu-i linia vieţii. El şi-a simţit umerii gârbovindu-se şi a văzut chipul ei întinerind.

Postat iniţial în Microtexte

Publicat în: de-ale mele, microtext | Etichetat: , ,

Aripile

De Vero pe | Lasă un comentariu

Când mi-a spus ca mă iubeşte, mi-au crescut aripi de heruvim. Când mi-a spus că nu e Zeus, ci Hades, am văzut că aripile mele erau de demon.

Postat iniţial în Microtexte

Publicat în: de-ale mele, microtext | Etichetat: , , ,
%d blogeri au apreciat: