Citate reunite (2)

Particip la a doua ediţie a jocului iniţiat de Zina trişând întrucâtva. Nu vă ofer citate favorite, ci câteva citate reunite în ceea ce ar putea fi un fragment de text scris de mai mulţi autori. M-am mai jucat aşa o dată – şi-mi pare rău că n-am timp s-o fac mai des.

Îi oferiseră o cameră. Era micuţă, probabil cea mai sărăcăcioasă din întregul palat, şi mirosea vag a mucegai.
Un trunchi întreg, culcat pe un strat de jeratic încins, ardea în cămin. Vitraliile verzui, în ramă de plumb, lăsau să străbată lumina zgârcită a unei zile de martie.
Începu să-şi răsucească pe deget inelul de logodnă şi închise ochii, gândindu-se intens la Paul.
Deodată expresia i se schimbă; scoase un ţipăt uşor, deschise ochii şi se uită în jur înmărmurită de frică.
Ce ştiu eu ? Ce pot să fac fără ajutor în împrejurarea asta care mă sperie ?

Am preluat paragrafele, în ordine, din:

  • Brandon Sanderson – Sufletul Împăratului
  • Maurice Druon – Regii Blestemaţi (I)
  • Ella Cold – Dimensiuni paralele – Mâna din vis II
  • Aldous Huxley – Geniul şi Zeiţa
  • Lev Tolstoi – Anna Karenina
Reclame

Umbra mea, pe o stradă din oraşul meu

 – pentru miercurea fără cuvinte

 

 

detaliu (umbra)

Citate favorite (1)

Particip la jocul iniţiat astăzi de Zina reamintindu-vă un citat din Calea Regilor.

Sunt invitaţi să participe toţi cei pentru care „nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor”. Bine, nu trebuie să fie chiar pe primul loc – important e să vă placă. 🙂

Iarna văzută de sus…

… în miercurea fără cuvinte

afară

afară

 

 pe balcon

pe balcon

 

somnic

în casă

 

Din „puţul gândirii” mele

Toaca

„Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă.”

Iar dacă toate babele sunt surde… nu mai toacă deloc. 😛

Perle care cad

Albele versuri
perle căzând, ciobite,
din scoica rimei.


(scris pentru jocul cuvintelor 112)

Pâlpâit de lumânare

Ucis, piere-un vis
în tremur, trist pâlpâit
de lumânare.


(scris pentru jocul cuvintelor 110)

O umbră în noapte

– poveste schizoidă marca jocul cuvintelor 109

Împărăţia noastră are trei provincii, fiecare provincie are câte un guvernator şi fiecare guvernator crede că are câte un secret.

Senectute e senil.

Securizat se teme că un scandalagiu o să-l facă pulbere.

Marcaj se crede şaman şi caută semnătura Marelui Cifru în fiecare umbră.

Marele Cifru e împăratul, senil de câţiva ani, scandalagiu când e beat pulbere şi  şaman de când a venit pe lume. După un scandal de pomină, şi-a lăsat sămânţa să se prelingă, ca o scursură oarecare, peste o umbră pierdută în noapte, pesemne renegată de un trup schizoid. Şi, printr-o scamatorie stranie, pe care unii o cred magie neagră, umbra m-a născut pe mine. Mă numesc Semnătura şi sunt o entitate duală, când trup fără umbră, când umbră fără trup. Mă simt adesea pierdută

Oare mi-aş reveni dacă l-aş lăsa pe Marcaj să mă găsească… şi să mă marcheze?

umbra

Din „puţul gândirii” mele

– pentru jocul cuvintelor

Mintea unora e o cameră fără becuri; n-are decât un felinar sub geam, aşa că lumina se risipeşte pe strada pustie, pe când înăuntru abia dacă vezi unde pui piciorul.

Găuri negre

– pentru miercurea fără cuvinte, despre veşnicia ascunsă în găurile negre


  • am împrumutat imaginile de aici şi de aici

Un singur text, mai mulţi autori

De fapt, nu se mai luptase niciodată pe viaţă şi pe moarte, dar încercă să nu se gândească la asta. Ne privi din nou întrebător, dar de data asta ocoli chipul soţului ei. În ochi îi pâlpâi o vagă urmă de lumină — doar câteva secunde; apoi pieri.
Metalul cenuşiu-închis al pistolului calibru 38 lucea stins de sub un strat subţire de praf când scoase arma din tocul ei, suflînd în ţeava groasă şi controlând mecanismul.
Paznicul se întoarse spre ea, cu ochii căscaţi, uitând pe loc de vagabondul de pe gard.
— Miasmele diavolului, zise ea.
Şi-apoi veni dinspre drumul mare zgomot de paşi prin frunzele uscate de sicomor.

Am preluat frazele, în ordine, din:

  • Joe Abercrombie – Fără îndurare
  • Bram Stoker- Dracula
  • Aldous Huxley – Geniul şi Zeiţa
  • David Brin – Poştaşul vine după Apocalips
  • Douglas Preston şi Lincoln Child – Vitrina de curiozităţi
  • Gabriel Garcia Marquez – Un veac de singurătate
  • John Steinbeck – Şoareci şi oameni

Când o să am timp, o să încropesc aşa o poveste întreagă. Sau, în fine, o să încerc. 🙂

Oraşe… altfel

– pentru miercurea fără cuvinte (culese de aici şi de aici)

Oamenii care contează

„Oamenii care contează ca personalităţi în cultura umană nu se supun necondiţionat societăţii în care trăiesc şi nu acceptă valorile impuse de majoritate. Dimpotrivă, încearcă să schimbe lumea în care trăiesc şi, uneori, chiar o fac.”

Rodica Bretin

De unde nu vine lumina

Radu Cîrtsea Ratzone

%d blogeri au apreciat asta: