P, precum potopul…
(… pentru jocul cuvintelor)
Ploaie! Pocinog posibil, petrecut pretutindeni! Pacoste perfect pitrocită, picuri pe potecă, pe păpădie, pe porumbel, prin pasaj, peste portret, pe penel…
Poate plângi?
Poate pleci?
Persişti?!!!
Până poimâine?!!!
Preponderent?!!!
Păcat.
Palat părăsit printre 12 cuvinte impuse…
… de dragul unui joc al cuvintelor
Mă bucur, frate Haos, că ai abandonat modernizarea într-un vid al atenţiei tale şi ţi-ai ales drept domeniu (sper că nu doar provizoriu) un palat părăsit după abdicarea celui care şi-a spus Întemeietorul Ordinii, căci construcţia aceea pe jumătate năruită e un simbol plin de vigoare al stirpei noastre.
Cu drag,
Ruina, patroana viselor şi strădaniilor pierdute în uitare
Aiurea-n… cartier
(pentru jocul cuvintelor, găzduit săptămâna asta de Vienela)
E o nălucă imprimată pe catifea, la o răscruce din viaţa mea. Mi-e lene să spun că e altceva. Să zicem că a rămas după decapitarea unui vis compromis de un hohot de râs nervos, copios, zburătăcit, efemer, prin cartier, ca să îşi piardă dungile de dor. Deşi într-un laborator s-ar fi cuvenit (sau ar fi fost nimerit) să le păstrez – ca sursă de… În niciun caz de vanilie!
O umbră în noapte
– poveste schizoidă marca jocul cuvintelor 109
Împărăţia noastră are trei provincii, fiecare provincie are câte un guvernator şi fiecare guvernator crede că are câte un secret.
Senectute e senil.
Securizat se teme că un scandalagiu o să-l facă pulbere.
Marcaj se crede şaman şi caută semnătura Marelui Cifru în fiecare umbră.
Marele Cifru e împăratul, senil de câţiva ani, scandalagiu când e beat pulbere şi şaman de când a venit pe lume. După un scandal de pomină, şi-a lăsat sămânţa să se prelingă, ca o scursură oarecare, peste o umbră pierdută în noapte, pesemne renegată de un trup schizoid. Şi, printr-o scamatorie stranie, pe care unii o cred magie neagră, umbra m-a născut pe mine. Mă numesc Semnătura şi sunt o entitate duală, când trup fără umbră, când umbră fără trup. Mă simt adesea pierdută…
Oare mi-aş reveni dacă l-aş lăsa pe Marcaj să mă găsească… şi să mă marcheze?
Amintiribombe
– pentru Jocul cuvintelor (87)
Am amintiribombe – când le regăsesc mi se-nvârteşte mintea de parcă aş fi urcat-o-n tiribombă!
Nu, nu sunt petale floribile primite de la un iubireal şi presate într-o carte.
Le am de la un eroticnit care, sătul de vocerşit, căpătase o damblama. În fiecare primavaratură, îmi trimitea câte un sărutil ambalajurat alături de un galantopaz, sperând că doar-doar m-o amăgini până la urmă. Dar şi-a irosit zadarnic tot arsenalul, o întreagă duzinarmare pe care totuşi nu mă-ndur s-o arunc. Ştiu că e aberantic, dar o păstrez sub pat, într-o cutie pe care doarme praful cu lunile dacă nu-l spulberă cumva pisica.
Joc de 12 [cuvinte]
Cândva, condensam, muşuroi, elitre de vis lapidar, mai mult sau mai puţin anodin, mai mult sau mai puţin străin, mai mult sau mai puţin orb la realitate. La realitatea din care coborai uneori, ropot de mângâieri şi de cuvinte, ca să-mi dai de înţeles că viaţa e un dar care trebuie atins, nu păstrat la rece, într-un colţ de năframă bine netezit înainte de a i-l înnoda în jur.
Eu am scris la repezeală. Alţii au pus mai mult timp şi mai mult suflet în ceea ce au înscris în tabelul lui Eddie.
Vacanță pentru bloguri
Blogurile mele intră în vacanţă. Vă las să aşteptaţi renumita sanie ticsită de daruri şi trasă de reni a lui Moş Crăciun, să admiraţi tradiţionalul brad, cu ale sale tradiţionale decoraţiuni, să ascultaţi tradiţionalele colinde din ajun de sărbătoare, să visaţi zăpadă – dacă n-o să fie, să vă aduceţi aminte că-n mitologia românească nu există nici picior de elf şi să petreceţi un Revelion 2015 pe cinste.
Căutaţi, de sâmbătă până luni, în tabelele de pe blogul lui Eddie, oameni care fac casă bună cu veselul spirit al jocului şi care vor mai fi încropit texte cu cele 12 cuvinte îngroşate de mai sus şi vor mai fi scris despre o petrecere de la cumpăna anilor, numită Revelion 2015. (Și sper că va înscrie cineva și acest articol al meu în acele tabele.)
Duzina de cuvinte: August torid
Umbre de castani alunecând peste lacuri… peste bălţi de lumină scursă de pe cerul strălucitor-albăstrui, eviscerat de nori. Vânt gonit de un ultimatum dogoritor, stârnind efervescenţa frunzelor unui corcoduş stingher în aridul luminiş de asfalt al unei curţi înguste şi mutând pete de umbră, ca tot atâtea ochiuri de năvod aşternut peste o pisică tolănită, cu labe răsfirate, torcând narcotic în aşteptarea mângâierii răcoroase a toamnei.
(E totuşi mai bine decât în alţi ani, când am numit torid debutul lunii iulie…)
Duzina de cuvinte: Recurs
„Niciun mesaj!”
Revelaţia are gust salin, poate fiindcă mi-am înghiţit o lacrimă… sau au fost mai multe, lacrimi înghiţite cu noduri, abţibilduri ale durerii desprinse dintr-o sentinţă ce s-a creionat undeva, într-un cer nedrept, către care nu ştiu calea, mă pierd pe asimptote, într-un desiş de scări infinite, pe discul luptei dintre umbră şi lumină de la poale de lampadar cutremurat de deznădejdea mâinilor mele…
Bat câmpii… Bat câmpii, nu-i aşa? Îi cu bat cu pasul, nu cu pumnii, deşi îmi zvâcnesc braţele ca două crengi biciuite de vânt… Bat drumul dintre noi, pe care tu l-ai uitat… Fiindcă nu vreau s-accept verdictul sorţii… Fac recurs!
Duzina de cuvinte: Falit
Falit, stau la pândă de la distanţă, rămânând un sac ce nu izbuteşte nicicând să se burduşească; sunt repetent la şcoala vieţii, n-am învăţat să mă încadrez în niciun tipar profitabil, bafta m-a ocolit la toate tragerile la sorţi şi nu mi-a pus niciodată în mână cărţi atât de bune încât să le permită picioarelor mele să intre cât de cât pe o pârtie nouă, favorabilă.
Poate lungere? (duzina de cuvinte inventate)
Am colorbit un balcondur
Cu-n amarcuş şi c-un dulcerc,
Şi-am drogor un verdicton dur,
De-alinaval vrând să-l încerc.
Tristaler nu mai sunt de-acum;
Sunt şerbetiv… poate lungere?
Telurictus se face scrum,
Dar în cristaler este miere.
- Pentru alte jonglerii cu aceleaşi 12 cuvinte inventate, clic aici.
Sâmbure de poveste (inspirat de cuvinte impuse)
Cândva, de mult, odată ca niciodată, te-am aşteptat numărând clipele: din zori până-n amurg, din amurg până-n zori. Le-am numărat întrebându-mă cât de departe eşti, când o să te-ntorci, dacă o să te-ntorci, dacă mai eşti om sau ai devenit umbră, dacă ai ajuns dincolo de mare sau în fundul ei…
Pe urmă – într-un târziu – mi-am înghiţit lacrimile şi mi-am ascultat intuiţia, care mi-a spus că totul e zadarnic, că tot ce pot face e să-nvăţ lecţia: nu ne alegem singuri destinul, dar trebuie să ni-l asumăm, să acceptăm locul pe care ni l-a dat sub soare. Comandantul flotei nu se-nsoară cu fiica pescarului, oricât de frumoasă şi de deşteaptă ar fi, şi oricât de fierbinţi le-ar fi fost nopţile. Ei nu-i rămâne decât amintirea – şi trebuie să se considere norocoasă dacă are şansa s-ajungă în faţa altarului alături de negustorul de peşte.
_________________________
Pentru duzina de cuvinte. Căutaţi aceeaşi 12 cuvinte, aici albăstrite, la psi – şi urmăriţi link-urile din tabelul ei.
Gând inspirat de cuvinte impuse:
Intrarea în iubire, regal în alb, dar curat, împlinit, scris în lemn printre ramuri, ne poartă paşii spre floare…
_________________________
Căutaţi aceeaşi cuvinte la psi: în tabel – şi încă o dată!
Făcătură (cu o duzină de cuvinte în zeamă de alte vorbe, fierbinte)
Nainte de-a pune dor, presărându-l în malaxor, am citit cele tratate, groase şi-alambicate… Le am în memorie, pe toate! Nu mai sunt un monstru tâmp şi nu mai murmur tălâmb! Ştiu doza exactă de mârşăvie care se pune în duioşie – fără să mai cer asistenţă! Şi-am devenit o prezenţă ce se răsfiră în evantai în mii de inimi de fete de crai. De vraja-mi nu scapă nimic! Crap capul oricărui voinic şi orice prinţesă m-adoră, e gata mamei să-i fie noră – nora unui rebut al naturii, numit în basme muma pădurii!
Alte făcături – la psi şi pe la alţii, cum ar fi:
Tiberiu, Jora, almanahe, tiberiu 2, scorpio, Carmen Pricop, dictatura justiţiei, irealia, dor de femeie, virusache, Drugwash
Duzină pripită înghesuită
Floare deschisă = salut.
Călimară deschisă = început.
Somnolenţă = gând toropit.
Trepidaţii = tren, valiză, călătorit.
Simpatie = gând luminat de prietenie.
Comoara piraţilor = imaginaţie.
Înalt = un munte, cerul, un ideal
Călare pe creastă efemeră de val.
Pentru alte duzini mergeţi la psi şi nu omiteţi ce veţi găsi în tabel. Şo pe el! 😀
ŞI-AU DAT CU PĂREREA: