Arhive categorie: cugetări

Citate favorite

– pentru jocul de pe blogul Suzanei

Spuneţi-mi, gingaşe flori, stropi de lacrimi din stele, … vă daţi seama de cumplita soartă ce vă aşteaptă? … Mâine o mână necruţătoare vi se va încleşta în jurul gâtului. Aveţi să fiţi frânte, smulse mădular cu mădular şi purtate departe de liniştitele voastre locaşuri…

Poate chiar să vă fie ursita să fiţi închise în vreun vas strâmt, unde numai o apă stătută să vă potolească setea nebună, înainte mergătoarea vieţii în scădere…

Nu v-ar fi fost mai bine să fi fost ucise chiar când aţi fost prinse? Ce nelegiuiri trebuie să fi săvârşit voi în vieţile trecute, ca să îndreptăţiţi o asemenea pedepsire ca aceasta?…

De ce s-au născut florile atât de frumoase şi de nefericite?… Chiar cel mai blând dintre dobitoace, ajuns la disperare, poate să lupte… Dar vai, singura floare cunoscută cu aripi e fluturele; toate celelalte stau fără apărare înaintea distrugătorului. Dacă, în zvârcolirea lor de moarte, vor fi strigând, ţipătul lor nu străbate niciodată până la urechile noastre învârtoşate.

Okakura Kakuzo – Arta ceaiului
(Traducere de Emanoil Bucuţa; editura Meridiane 1983)

Publicitate

Citate favorite

„… nimic nu-i mai dur şi mai nedrept decât realitatea umană: oamenii trăiesc într-o lume unde cuvintele, şi nu faptele, au putere, unde competenţa supremă este stăpânirea limbajului. E cumplit, fiindcă, în fond, suntem primate programate pentru a mânca, a dormi, a ne reproduce, a ne cuceri şi securiza teritoriul şi fiindcă cei mai înzestraţi pentru asta, cei mai animalici dintre noi, sunt întotdeauna duşi de nas de ceilalţi, cei care vorbesc bine deşi ar fi incapabili să-şi apere grădina, să aducă un iepure pentru cină sau să procreeze cum se cuvine. Oamenii trăiesc într-o lume în care cei slabi sunt cei care domină. E o injurie teribilă adusă naturii noastre animale, un gen de perversiune, de contradicţie profundă.”

# # #

„Facultatea pe care-o avem de a ne manipula pe noi înşine ca nu cumva să se clatine soclul credinţelor noastre este un fenomen fascinant.”

Muriel BarberyEleganţa ariciului
(Traducere de Ion Doru Brana; editura Nemira 2009)


07.09.2021-4:45
Am înscris articolulul în cel mai recent tabel al jocului „Citate favorite„.

Fără degenerare în muncă

Când le arătam versurile mele, tata şi mama îmi spuneau că poezia înseamnă muncă şi mă trimiteau să citesc numeroasele versiuni ale poeziilor lui Eminescu.

Dar, pentru mine, ceea ce „degenerează în muncă”* n-are niciun haz , aşa că, în materie de versuri, am rămas la stilul „trântit cum s-a nimerit”. Iată exemplul de azi:

Trecutul e plin de catastrofe uitate,
Ne lasă azi reci morţile dintr-un alt timp,
Doar pe-ale zilei le numărăm, pe-nnoptate,
Şi pentru trecut oferim prezentul, la schimb.

Catrenul se numeşte Troc. Iată şi muza inspiratoare:


*Expresie preluată dintr-un banc vechi, din care nu-mi mai amintesc nimic altceva. 😆

Concluzie

Am citit despre o antinomie* şi am tras următoarea concluzie:

Lumea e hidos de haioasă. Sau haios de hidoasă. 😛 😆


* clic pe link dacă vreţi să pricepeţi despre ce vorbesc

Clepsidra

clepsidra (2)
Am împrumutat clepsidra de aici.

Citate favorite, citite

Pentru citate favorite (14) am azi un citat… citit. Îl puteţi asculta.


Pentru orice eventualitate, iată şi linkul clasic către lectura fragmentului din „Bufonul de aur” (Robin Hobb): ăsta.

Iar dacă vreţi să fiţi auziţi/auzite citindu-vă citatele preferate, vă puteţi înscrie aici.

Citate favorite (10)

Rebloghez pentru citate favorite (10).

Idei Înghesuite

„Zisu-s-a că omul la zece ani e un animal, la douăzeci un smintit, la treizeci un înfrânt, la patruzeci un înşelător şi la cincizeci un ucigaş. Poate că ajunge ucigaş pentru că n-a încetat niciodată să fie animal. Nimic nu e aievea în noi, decât foamea, nici sfânt, decât propriile pofte. Templu după templu s-au surpat înaintea ochilor noştri; un singur altar se păstrează fără moarte, cel pe care ardem tămâie idolului idolilor – nouă înşine. Dumnezeul nostru e mare şi banul e profetul său! Pustiim întreaga fire ca să-i aducem lui jertfe. Ne semeţim că am cucerit materia şi uităm că, dimpotrivă, materia ne-a robit pe noi. Ce cruzimi n-a trebuit să săvârşim în numele culturii şi al civilizaţiei!”

Okakura Kakuzo – Arta ceaiului
(Traducere de Emanoil Bucuţa; editura Meridiane 1983)

Vezi articolul original

Citate favorite (5)

Rebloghez pentru citate favorite (5).

Idei Înghesuite

„În The Fourth Dimension (A patra dimensiune), o carte de o stranie complexitate pentru cititorul neavizat, cuburile sunt pur şi simplu strămoşii cubului lui Rubik, folosit pentru efectuarea unui număr de operaţii care arată cum poate fi rotit un obiect tridimensional prin spaţiul cvadridimensional. Evident, singura modalitate de a răsuci un obiect în aşa fel încât partea sa dreaptă să devină partea sa stângă şi invers, este aceea de a-l trece printr-o dimensiune superioară a spaţiului. În consecinţă, pentru a demonstra că un cub a fost trecut prin a patra dimensiune, este suficient să-l transformi în imaginea sa în oglindă.”

Ioan Petru CulianuCălătorii în lumea de dincolo

Vezi articolul original

Citate favorite (4)

Rebloghez pentru citate favorite (4):

Idei Înghesuite

Aldous Huxley (în Punct şi contrapunct):

„De ce n-ar fi Pământul iadul altor planete?”

Vezi articolul original

Citate favorite (3)

Rebloghez pentru citate favorite (3).

Idei Înghesuite

„…Cînd eşti trist de tot, îţi vine să dormi. Îţi vine să-ţi culci capul pe genunchii altcuiva care te iubeşte, sau, dacă eşti singur şi n-ai pe nimeni, să ţi-l culci pe palmele tale… Da. Îţi vine să dormi cînd eşti trist. Şi să uiţi… Dar cînd te deştepţi? Iar eşti trist şi nu mai poţi s-adormi din nou!…”

Ionel Teodoreanu – La Medeleni (vol. I)

Vezi articolul original

Citate favorite (1)

Particip la jocul iniţiat astăzi de Zina reamintindu-vă un citat din Calea Regilor.

Sunt invitaţi să participe toţi cei pentru care „nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor”. Bine, nu trebuie să fie chiar pe primul loc – important e să vă placă. 🙂

Din „puţul gândirii” mele

Toaca

„Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă.”

Iar dacă toate babele sunt surde… nu mai toacă deloc. 😛

Din „puţul gândirii” mele

– pentru jocul cuvintelor

Mintea unora e o cameră fără becuri; n-are decât un felinar sub geam, aşa că lumina se risipeşte pe strada pustie, pe când înăuntru abia dacă vezi unde pui piciorul.

Despre curburi (tangenţial)

Prostia tinde asimptotic la infinit. Iar asimptotele astea – ia uitaţi-vă ce curburi faine au! Sau cel puţin mie îmi plac.

asimptote

preluate din Wikipedia

Prostia tinde asimptotic şi la zero, nu e niciodată „pe zero”! Avem cu toţii o doză, fie ea şi infimă. A mea şi-a făcut azi de cap, m-a împins să intru în tărâţe, şi m-au mâncat… comentariile. Adică mi-au mâncat timpul. (De-aia m-am supărat şi le-am şters – locul gunoiului e la gunoi. 🙂 )


Despre curburi au scris/vor mai scrie şi alţii. Îi găsiţi aici.

%d blogeri au apreciat: