Arhive categorie: cugetări

Fără degenerare în muncă

Când le arătam versurile mele, tata şi mama îmi spuneau că poezia înseamnă muncă şi mă trimiteau să citesc numeroasele versiuni ale poeziilor lui Eminescu.

Dar, pentru mine, ceea ce „degenerează în muncă”* n-are niciun haz , aşa că, în materie de versuri, am rămas la stilul „trântit cum s-a nimerit”. Iată exemplul de azi:

Trecutul e plin de catastrofe uitate,
Ne lasă azi reci morţile dintr-un alt timp,
Doar pe-ale zilei le numărăm, pe-nnoptate,
Şi pentru trecut oferim prezentul, la schimb.

Catrenul se numeşte Troc. Iată şi muza inspiratoare:


*Expresie preluată dintr-un banc vechi, din care nu-mi mai amintesc nimic altceva. 😆

Concluzie

Am citit despre o antinomie* şi am tras următoarea concluzie:

Lumea e hidos de haioasă. Sau haios de hidoasă. 😛 😆


* clic pe link dacă vreţi să pricepeţi despre ce vorbesc

Clepsidra

clepsidra (2)
Am împrumutat clepsidra de aici.

Citate favorite, citite

Pentru citate favorite (14) am azi un citat… citit. Îl puteţi asculta.


Pentru orice eventualitate, iată şi linkul clasic către lectura fragmentului din „Bufonul de aur” (Robin Hobb): ăsta.

Iar dacă vreţi să fiţi auziţi/auzite citindu-vă citatele preferate, vă puteţi înscrie aici.

Citate favorite (10)

Rebloghez pentru citate favorite (10).

Idei Înghesuite

„Zisu-s-a că omul la zece ani e un animal, la douăzeci un smintit, la treizeci un înfrânt, la patruzeci un înşelător şi la cincizeci un ucigaş. Poate că ajunge ucigaş pentru că n-a încetat niciodată să fie animal. Nimic nu e aievea în noi, decât foamea, nici sfânt, decât propriile pofte. Templu după templu s-au surpat înaintea ochilor noştri; un singur altar se păstrează fără moarte, cel pe care ardem tămâie idolului idolilor – nouă înşine. Dumnezeul nostru e mare şi banul e profetul său! Pustiim întreaga fire ca să-i aducem lui jertfe. Ne semeţim că am cucerit materia şi uităm că, dimpotrivă, materia ne-a robit pe noi. Ce cruzimi n-a trebuit să săvârşim în numele culturii şi al civilizaţiei!”

Okakura Kakuzo – Arta ceaiului
(Traducere de Emanoil Bucuţa; editura Meridiane 1983)

Vezi articolul original

Citate favorite (5)

Rebloghez pentru citate favorite (5).

Idei Înghesuite

„În The Fourth Dimension (A patra dimensiune), o carte de o stranie complexitate pentru cititorul neavizat, cuburile sunt pur şi simplu strămoşii cubului lui Rubik, folosit pentru efectuarea unui număr de operaţii care arată cum poate fi rotit un obiect tridimensional prin spaţiul cvadridimensional. Evident, singura modalitate de a răsuci un obiect în aşa fel încât partea sa dreaptă să devină partea sa stângă şi invers, este aceea de a-l trece printr-o dimensiune superioară a spaţiului. În consecinţă, pentru a demonstra că un cub a fost trecut prin a patra dimensiune, este suficient să-l transformi în imaginea sa în oglindă.”

Ioan Petru CulianuCălătorii în lumea de dincolo

Vezi articolul original

Citate favorite (4)

Rebloghez pentru citate favorite (4):

Idei Înghesuite

Aldous Huxley (în Punct şi contrapunct):

„De ce n-ar fi Pământul iadul altor planete?”

Vezi articolul original

Citate favorite (3)

Rebloghez pentru citate favorite (3).

Idei Înghesuite

„…Cînd eşti trist de tot, îţi vine să dormi. Îţi vine să-ţi culci capul pe genunchii altcuiva care te iubeşte, sau, dacă eşti singur şi n-ai pe nimeni, să ţi-l culci pe palmele tale… Da. Îţi vine să dormi cînd eşti trist. Şi să uiţi… Dar cînd te deştepţi? Iar eşti trist şi nu mai poţi s-adormi din nou!…”

Ionel Teodoreanu – La Medeleni (vol. I)

Vezi articolul original

Citate favorite (1)

Particip la jocul iniţiat astăzi de Zina reamintindu-vă un citat din Calea Regilor.

Sunt invitaţi să participe toţi cei pentru care „nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor”. Bine, nu trebuie să fie chiar pe primul loc – important e să vă placă. 🙂

Din „puţul gândirii” mele

Toaca

„Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă.”

Iar dacă toate babele sunt surde… nu mai toacă deloc. 😛

Din „puţul gândirii” mele

– pentru jocul cuvintelor

Mintea unora e o cameră fără becuri; n-are decât un felinar sub geam, aşa că lumina se risipeşte pe strada pustie, pe când înăuntru abia dacă vezi unde pui piciorul.

Despre curburi (tangenţial)

Prostia tinde asimptotic la infinit. Iar asimptotele astea – ia uitaţi-vă ce curburi faine au! Sau cel puţin mie îmi plac.

asimptote

preluate din Wikipedia

Prostia tinde asimptotic şi la zero, nu e niciodată „pe zero”! Avem cu toţii o doză, fie ea şi infimă. A mea şi-a făcut azi de cap, m-a împins să intru în tărâţe, şi m-au mâncat… comentariile. Adică mi-au mâncat timpul. (De-aia m-am supărat şi le-am şters – locul gunoiului e la gunoi. 🙂 )


Despre curburi au scris/vor mai scrie şi alţii. Îi găsiţi aici.

Din „puţul gândirii” mele

Uneori am putea zbura, dar lăsăm tabuurile să ne lege de pământ.

Din păcate

* * *

 

%d blogeri au apreciat: