„… nimic nu-i mai dur şi mai nedrept decât realitatea umană: oamenii trăiesc într-o lume unde cuvintele, şi nu faptele, au putere, unde competenţa supremă este stăpânirea limbajului. E cumplit, fiindcă, în fond, suntem primate programate pentru a mânca, a dormi, a ne reproduce, a ne cuceri şi securiza teritoriul şi fiindcă cei mai înzestraţi pentru asta, cei mai animalici dintre noi, sunt întotdeauna duşi de nas de ceilalţi, cei care vorbesc bine deşi ar fi incapabili să-şi apere grădina, să aducă un iepure pentru cină sau să procreeze cum se cuvine. Oamenii trăiesc într-o lume în care cei slabi sunt cei care domină. E o injurie teribilă adusă naturii noastre animale, un gen de perversiune, de contradicţie profundă.”
# # #
„Facultatea pe care-o avem de a ne manipula pe noi înşine ca nu cumva să se clatine soclul credinţelor noastre este un fenomen fascinant.”
Muriel Barbery – Eleganţa ariciului
(Traducere de Ion Doru Brana; editura Nemira 2009)
07.09.2021-4:45
Am înscris articolulul în cel mai recent tabel al jocului „Citate favorite„.
Idei Înghesuite 
Am simtit ca o palma usturatoare peste obraz la primul citat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De ce?
Gândeşte-te că, noi, oamenii, suntem cei mai puţin animalici şi, în multe privinţe, cei mai slabi din regnul animal. (Mă uit cât de sus poate ajunge o pisică, cu uşurinţă, dintr-un singur salt. Ţinând cont de raportul dintre dimensiunile noastre şi ale pisicilor, ar trebui să fim în stare să sărim pe acoperişul unei case fără etaj.) Dar stăpânirea limbajului, adică inteligenţa, ne-a adus în vârful lanţului trofic; nu însuşirile animalice.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe VERONICISME.
ApreciazăApreciază
Pentru o secunda am crezut ca participi la joc. Interesante citatele iar cartea o am dar inca nu am citit-o. Ma rusinez un pic! 🙂 Al doilea citat este foarte tare. Sunt putini oameni, sau cel putin asa mi se pare, care isi analizeaza ‘corectitudinea’ credintelor. Si chiar e buna ideea automanipularii. Adica e chiar reala. Dar trebuie ceva munca sa-ti dinamitezi crezurile si mai ales un declic… 😀
Multumesc pentru impulsul de a citi cartea, draga Vero! Seara buna si o saptamana inspirata! ❤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am vrut să particip la joc. Dar nu l-am găsit azi. Ultimul de care am dat e de săptămâna trecută.
Şi eu am cartea de multă vreme (am foarte multe cărţi încă necitite). Şi încă n-am terminat-o, sunt cam pe la jumătate. Dar am pus deja citatele aici ca să nu uit de ele. 🙂
Să-ţi fie săptămâna pe plac în fiecare clipă, dragă Suzana!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pentru viitor: daca apesi pe imaginea pe care scrie ‘Citate favorite’ ajungi la postarea propriu-zisa. Sub imagine este statusul. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi tot la jocul de săptămâna trecută ajung şi dacă apăs pe imaginea aia: https://suzanamiu.blogspot.com/2021/08/citate-favorite-134-idei-despre-timp.html 🙂
Eu am căutat jocul de săptămâna asta. Nu are câte o postare în fiecare săptămână?
(Am înscris oricum articolul în tabelul din articolul link-uit mai sus,)
ApreciazăApreciază
Vero, este o singura postare pe luna, dar cu interval marit de inscriere, pentru cine are chef sa mai participe! 🙂 Cand jocul e inchis, specific data deschiderii.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bun, am înţeles. Dacă găsesc tabel deschis, îl folosesc. 🙂
Acum am înscris articolul ăsta în tabelul din 30 august.
ApreciazăApreciază
Cu primul nu sunt de acord.
Sunt multe lucruri care se pot discuta aici. Dintre ele, e bizară lamentarea cum că cei care sunt mai slabi îi conduc pe ei (sau ne conduc pe noi), cei puternici. Aș înțelege să remarci că proștii și corupții îi conduc pe cei care sunt cinstiți, dar să spui că cei slabi îi conduc pe cei puternici arată că nu ți-e foarte clară definiția celor doi termeni. 🙂 Poate că puterea înseamnă mai mult decât forță fizică; în fond, la început a fost Cuvântul (și nu materia brută sau natura oarbă). La fel de bizară e și afirmația cum că cei care conduc nu știu „să procreeze cum se cuvine”. 😀
De ce ar fi nedrept ca cei „slabi” – în sensul definiției de aici – să-i conducă pe cei „puternici” – în sensul aceleiași definiții? Cine stabilește gradul de dreptate și nedreptate? Natura este dreaptă? Nicidecum. Vedem cum o ciută care n-a făcut rău niciodată nimănui este înhățată de un tigru sau leopard. Sau poate asta înseamnă dreptate, ca cel slab să fie omorât de cel puternic? Iată că deja avem o dilemă cu privire la ce este dreptatea, și pentru a o clarifica trebuie să pășim pe terenul gândurilor și vorbelor frumoase, adică coerente; adică pe terenul de joacă al „celor slabi”. 🙂 Deci, chiar și cea mai brută și instinctuală natură umană simte în profunzimea ei apariția unor întrebări existențiale, de exemplu cu privire la dreptate și nedreptate. Atunci, poate că suntem ceva mai mult decât primate programate pentru a mânca, a dormi etc etc. 🙂
Cu al doilea sunt de acord.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici eu nu sunt de acord cu primul, Aldus.
L-am pus ca să văd dacă stârneşte reacţii – şi ce reacţii.
ApreciazăApreciază