(pentru jocul cuvintelor, găzduit săptămâna asta de Vienela)
E o nălucă imprimată pe catifea, la o răscruce din viaţa mea. Mi-e lene să spun că e altceva. Să zicem că a rămas după decapitarea unui vis compromis de un hohot de râs nervos, copios, zburătăcit, efemer, prin cartier, ca să îşi piardă dungile de dor. Deşi într-un laborator s-ar fi cuvenit (sau ar fi fost nimerit) să le păstrez – ca sursă de… În niciun caz de vanilie!
Idei Înghesuite 
Mi-e cam lene sa comentez, chiar daca m-am distrat copios, asa ca voi trece direct sa spun in aroma doar de cafea fara vanilie (ca nu stiu de care e!) un weekend senin si spornic! Cu drag! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag îţi mulţumesc, Suzana! Asemenea!
ApreciazăApreciază
Rareori am incercat sa imi inghesui ideile intr-un singur paragraf. Nici macar nu sunt sigura ca mi-ar iesi, insa voi incerca data viitoare.
Nu stiu ce ai vrut sa spui aici, dar suna tare bine, mai ales prima propozitie. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Autorul nu-şi mai aduce [prea bine] aminte, dar crede că a vrut să vorbească despre ceea ce rămâne după renunţarea la un vis ridicol. (Autorul are visuri ridicole, dar, cel puţin deocamdată, e în stare să le trateze ca atare. 😀 )
Aştept cu interes paragraful tău cu idei înghesuite. 🙂
ApreciazăApreciază