Parfumul ploii

De Vero pe

Parfumul ploii:
sub tunet de patimă,
iz de lacrimă.

(Cu alte miresme plouă aici.)

Publicat în: de-ale mele, haiku, provocările de luni, versuri | Etichetat: ,

4 răspunsuri

  1. Carmen Pricop | Răspunde

    Văzduh şi pământ:
    din capete de fulger
    unite-n noroi.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Vero | Răspunde

      Cade-n mocirlă,
      ud, dureros pângărit,
      frumosul din noi.

      Apreciat de 1 persoană

      1. Carmen Pricop | Răspunde

        „Nu ştii, că numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?” 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        1. Vero | Răspunde

          Nu ştiam. 🙂
          Cu alte cuvinte:

          Nicicând splendoarea
          nu piere; cresc nuferi albi
          peste durere.

          Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: