Când o citesc pe psi, mi se face o poftă nebună să scriu versuri. Dar pe moment n-am timp decât de un catren, aşternut în grabă pe ecran:
Lumina lumii nu se stinge!
Se naşte, izvodind din sânge,
Din cruce, cuie… şi din patimi,
Ca licăr pur, de sacre lacrimi.
Simt şi eu acelaşi lucru, numai că n-am această chemare, mie nu-mi ies…
ApreciazăApreciază
Nimănui nu-i iese totul 🙂 Avem, cu toţii, limitele noastre… 😦
ApreciazăApreciază
Putin dar bun. sau scurt dar cuprinzator. cuprinzator de simboluri esentiale si primordiale. frumos. si simplu dar atat de complex.
ApreciazăApreciază
😳 Mulţumesc, mă bucur că ţi-a plăcut.
ApreciazăApreciază
[…] Molipsire […]
ApreciazăApreciază
[…] Dar, fiindcă zgârcioaba din mine nu se simte bine până când nu valorifică, într-un fel sau altul, totul, anul ăsta am scanat-o şi m-am gândit că, în Vinerea Patimilor, poate fi asociată cu un catren pe care l-am încropit anul trecut: […]
ApreciazăApreciază
Poate daca oamenii s-ar gandi mai mult la Inviere si nu la rastignire ar fi mai luminati cumva! Asa cred!
Sarbatori Pascale linistite, draga Vero, tie si dragilor tai!
Imbratisari!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Înviere fără Răstignire nu se poate. Răstignirea e răscumpărarea pentru păcatele trecute, prezente şi viitoare ale omenirii.
Mulţumesc pentru urări şi îţi doresc şi eu Sărbători cu bine, alături cei dragi ţie, fie şi numai cu gândul, dacă altfel nu se poate!
Te îmbrăţişez şi eu, dragă Suzana!
ApreciazăApreciază